
Povestea tablouluiCe se ascunde în spatele tabloului
În tablou le vedem pe Sfânta Ana, pe fiica ei, Fecioara Maria, și pe Pruncul Iisus. Personajele sunt așezate într-o formă dinamică de piramidă, un detaliu care a devenit emblematic pentru perioada de apogeu a Renașterii. Totuși, faptul că Maria, deși adultă, stă pe genunchii mamei sale este un element neobișnuit, iar istoricii de artă încă discută despre semnificația sa exactă.
Pruncul Iisus este surprins jucându-se cu un miel, care simbolizează inocența și viitoarea sa jertfă pentru omenire. Fecioara Maria se întinde spre el, încercând să-l oprească. Astfel, Leonardo a reușit să exprime cu măiestrie instinctul matern firesc de a-și proteja copilul de destinul său divin și dificil.
Leonardo a lucrat la această operă, cu întreruperi, timp de aproape douăzeci de ani și nu a predat-o niciodată celui care a comandat-o. A păstrat tabloul alături de el până la moartea sa, în Franța, în anul 1519. Un detaliu interesant este că celebrul psihanalist Sigmund Freud a văzut în reprezentarea celor două mame o reflexie a copilăriei lui Leonardo, deoarece artistul a fost crescut atât de mama sa biologică, cât și de mama sa vitregă.